Începem rubrica despre geologie cu prezentarea primului geolog român, care a co-fondat Școala Română de Științele Pământului (Geologie, Mineralogie, Paleontologie) cu Grigore Cobălcescu, și a fost primul profesor în domeniu la Universitatea București, după ce regele Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul prin care această universitate a luat ființă.

Grigoriu Ștefănescu a efecutat numeroase călătorii, expediții și a redactat multe lucrări, pentru care geologii din România îi sunt recunoscători astăzi. Nu în ultimul rând, Grigoriu Ștefănescu a publicat primul tratat român de geologie, intitulat Elemente de geologie, în anul 1890.

Grigoriu Ștefănescu s-a născut la Ialomița, în anul 1836, pe data de 10 februarie. Liceul l-a terminat la Sf. Sava din București, iar studiile superioare și le-a urmat la Universitatea din Sorbona, la Facultatea de Științe, între anii 1859-1862. Întors în țară, a predat la liceul Sf. Sava din București, după care s-a dedicat studenților în tainele geologiei, mineralogiei și paleontologiei.

Explorator fiind și membru titular al Societății Academice Române (din anul 1876), Grigoriu Ștefănescu a efectuat numeroase călătorii, clădind un muzeu în cadrul Universității de la București, unde vizitatorii au putut să vadă exponante rare.

La îndemnul domniei sale, s-a înființat Biroul Geologic, pe care aceste l-a condus și organizat din anul 1882. Datorită acestei inițiative și ale eforturilor geologilor care l-au ajutat, Grigoriu Ștefănescu și colegii săi au alcătuit prima harta geologică a României, la scară de 1/200000.

Prin călătoriile sale a descoperit o serie de rămășite de faună și floră fosilă din erele mesozoic și terțiar, dar cea mai mare descoperire a sa constituie scheletul unui Deinotherium gigantissimum în comuna Mânzați, din județul Vaslui, în anul 1891. Această specie este un strămoș al elefantului de azi, care a trăit în perioada pliocen. Scheletul acestei specii remarcabile poate fi văzută la muzeul Grigore Antipa din București.

Înaintea marii sale descoperiri, Grigoriu Ștefănescu a descoperit o specie nouă de echinoid, denumită Conoclypus giganteus, în anul 1884.

Printre descoperirile sale mai amintim rămășițele fosile ale unui Camelus alutensis (specie europeană din perioada interglaciar cuatenară), găsit pe malul Oltului în anul 1910.

Dar știința nu a fost singurul lucru ce l-a caracterizat pe Grigoriu Ștefănescu. Pentru o scurtă vreme a participat în politică, pe post de secretar general în Ministerul Instrucțiunii Publice, iar mai apoi a fost rector universitar.

Stins din viața în anul 1911, la 75 de ani, Grigore Ștefănescu a lăsat moștenire instrumentele prin care tinerii geologi și paleontologi pot excela în domeniu. În fiecare an, pe data de 10 februarie, să ne amintim de acesta și să îl cinstim cum se cuvine.